Pana la update...

Ii multumesc lui Dumnezeu pentru cat de mult ma iubeste: pentru toti prietenii pe care mi i-a dat, pentru ca intr-un timp extrem de scurt am putut sa ma vad cu cei mai multi dintre ei, din nefericire nu cu toti, pentru ca am ocazia sa ma plimb prin lume si sa traiesc atatea experiente minunate.

A fost scurta sederea acasa: jumatate ocupata cu examene, jumatate cu familia si printre picaturi si prietenii. Imi pare rau ca mai sunt cativa pe care nu am apucat sa ii vad si nici macar sa vorbesc cu ei...

A fost o saptamana nebuna in sensul bun si aglomerata in acelasi timp. Urmeaza alta nebunie, adica o saptamana in Paris, nu de alta dar dupa atata munca merit si eu o mica vacanta. Si daca n-am eu grija de mine, atunci cine?

Imi place Parisul din doua motive: unul pentru ca e un oras superb in care inca n-am apucat sa ma plictisesc desi e a sasea ori a saptea oara cand o sa il vad, doi pentru ca branza, vin si mancare in general ca la frantujii nu cred ca gasesc nicaieri.

Asta e, sunt gurmanda si Franta e o tara in care ai cu ce-ti delecta din plin papilele gustative. Si-apoi trebuie sa imi refac rezervele de calciu care au cam avut de suferit in Japonia. N-are nici o treaba camambertul japonez cu asta de la mama lui frantuzesc... Si cate branzeturi nu-s mai grozave decat camambertul... Asa ca programul pentru zilele care urmeaza consta in indopare cu bunatati si plimbari prin Paris pentru facut loc in stomac pentru alte bunatati si, evident, profitat de frumusetile acestui oras superb. Deci umplerea golului cu activitatile dintre plecarea din Hamamatsu si Paris mai are de asteptat s-ajung in Hamamatsu...

Salutari si multumiri tutror celor de acasa!