luni, 20 iulie 2009

Yukata Fashion Contest Hamamatsu 2009

Iar o sa va plictisesc spunandu-va ca sunt norocoasa. Chiar sunt si sa va zic de ce.

In urma cu ceva timp, inainte de scurta mea vacanta, mai exact cu ocazia programului Homestay, am aflat de un concurs Yukata Fashion Contest (ゆかたおしゃれコンテスト). Yukata este varianta mai putin sofisticata a chimonoului.

Cand m-am intors de prin Europa, mi-am zis ca ar fi interesant sa particip. Habar n-aveam unde se fac inscrierile, asa ca am intreabt-o pe profesoara de japoneza cum pot afla daca ma mai pot inscrie si unde e sediul HICE. Asa am facut rost de un numar de telefon.

Vineri, adica in ziua dinaintea concursului am sunat si-am aflat ca... inscrierile se terminasera demult pe cele 30 de locuri. Eh, mi-am zis asta e. Doamna de la celalalt capat m-a intrebat daca vreau sa ma treca pe lista de asteptare si mi-am zis, de ce nu. M-a intrebat numele si tara natala. Dupa ce i-am dat datele astea si-a dat seama ca ma cunoaste de la homestay si mi-a zis ca pentru mine face un al 31-lea loc in concurs. Evident ca am fost foarte fericita, imi place sa particip la orice activitate si sa cunosc traditiile japoneze.

Asa ca vineri dupa pranz am pornit spre sediul HICE cu harta in mana binenteles sa ma inscriu. Am platit o taxa pentru inchirat o yukata, pentru ca n-aveam, si pentru imbracat, procedura care am constatat ca e destul de complicata... Pentru coafat si machiaj n-a fost nevoie ca ma descurc, exercitiul de zi cu zi... ce antrenament e mai bun ca asta?

Mai departe era problema ca n-am incaltaminte adecvata, adica geta niste saboti de lemn, dar care sunt foarte confortabili. Cum ziceam, ca sa fac si eu rost de o pereche de geta (ca numai astia imi lipseau din colectia de incaltaminte...) am pornit cu Mirunica si Nina prin oras. Complicata treaba, nu de alta da' marimea cea mai mare pe care o gaseam era 24 in conditiile in care pe sistemul japonez eu port 25.5.... Intr-un final am gasit sabotii si la un pret convenabil.

Si-a venit si ziua de sambata, ziua concursului. Dilema zilei pentru mine a fost cum ma coafez? Pentru ca mi-era dor de coafura mea serioasa, am zis de ce nu? Asa ca zece minute, putin fixativ, putin mai mult ce-i drept, si-o mesa au fost suficiente sa arat ca in figura:)))) Mi-am ales o yukata, n-am prea avut multe optiuni dar am gasit una care sa arate cat de cat bine, ciudate gusturi au japonezii astia!







Partea grea a urmat la concurs pentru ca prezentatoarea ne lua un scurt interviu, in japoneza evident. Problema e ca nivelul japonezei mele e inca beginer, adica undeva intre 0 si 1... N-am prea avut timp si nici motivatie, avand in vedere ca ma descurc foarte bine cu engleza si intuitia!

Bun, intrebarile erau oarecum clare: care e numele, tara din care venim, de ce am ales yukata respectiva si cum ne simtim imbracate asa. Singura si marea problema a fost ca ultimele doua intrebari nu erau pentru toate participantele in ordinea respectiva si daca aveai noroc prezentatoarea te mai intreba si altceva, cum a patit Sheila din Noua Zeelanda pe care a intrebat-o cati ani are si ea a raspuns ca ii plac florile de pe yukata ei!

Deoarece aflasem tarziu despre interviu, n-am putut sa-mi pregatesc raspunsurile de acasa, asa ca am zis si io ca-s fericita, pentru ca si eram, si ca am ales yukata pentru ca era putin mov pe-acolo si-mi place ceea ce nu era neadevarat, dar daca vorbeam japoneza era mai elaborata povestea... Am trecut cu bine si de interviu si-asteptam sa vad rezultatul.



video

Celelealte 30 de „ straine” din Hamamatsu erau din Brazilia, Filipine, Noua Zeelanda, India, SUA, Irlanda, China si Koreea. Intai s-au dat rezultatele pentru celelalte categorii: copii japonezi, adulti japonezi si copii straini. Apoi ne-a adunat si pe noi, cele 31 pe scena sa ne spuna ce a considerat juriul.

Nu mi-a venit a crede cand am auzit ca numarul san ju ichi ban (31) a castigat marele premiu... Adica eu! Am primit o diploma pe care n-am nici cea mai vaga idee ce scrie, o yukata noua dar cam roz pe care o sa o fac cadou, cel mai probabil sora-mi, o poseta tare interesanta de artizanat, doua trofee, inca nu am inteles de ce doua dar o sa ii pun pe baietii mei sa imi traduca ce scrie pe ele, alte mici cadouri, o cina la un restuarant in oras intr-un complex hotelier vestit (Okura Act City Hotel) si o zi la un spa din zona, adica aici (click pe aici).

Multumesc Miruna & co pentru ca ati fost ca intotdeauna alaturi de mine!

Super zi de sambata, inca o experienta japoneza extraordinara!

Si chiar imi sta bine in yukata, nu-i asa?




2 comentarii:

  1. Felicitari pentru reusita, Ami! Daca acum 3-4 ani cand am participat si noi ( categoria "Family"), nu am reusit sa obtinem decat aplauzele publicului si cate un premiu de consolare, suntem mandri de tine pentru aceasta performanta. E intr-adevar o performanta daca totul s-a desfasurat cu asa o repeziciune si nu ai avut timp sa te pregatesti cum se cuvine pentru un asemenea concurs. Uite cum ne putem face cunoscuti in lume...Cu siguranta japonezii, si ma refer mai cu seama la partea masculina, vor ramane pentru mult timp cu imaginea ta intiparita pe retina. Tot ce este frumos si incanta ochiul trebuie apreciat! Esti foarte fotogenica iar daca mai ai ocazia sa participi la astfel de concursuri, nu sta prea mult pe ganduri. Garantat, reusita va fi de partea ta! Felicitari inca o data!

    RăspundețiȘtergere