Bunul simt

Citind postarea Andreei de zilele trecute referitoare la nivelul bunului simt in Romania, mi-am amintit de unul din subiectele pe care voriam sa il tratez aici dar n-am avut timp. Asa ca revin la seria „lucruri care fac Japonia diferita de Romania”, azi bunul simt.

E un fapt arhicunoscut ca japonezii sunt excesiv de politicosi si excesiv de formali de cele mai multe ori, aceasta rezultand din cultura lor. Plecaciunile facute ca forma de salut si respect sunt cel mai simplu exemplu. N-am trait decat vreo zece luni de viata japoneza dar pot spune ca toate astea nu se trag din teama fata de cei din jur de a invada spatiul personal ci mai degraba din cultura, din educatia pe care o primesc. E foarte adevarat ca aici exista si cultura de a nu arata ceea ce simti pentru a nu-i jigni pe cei din jur in vreun fel. Daca ma gandesc putin nu e chiar un lucru de reprosat, avand in vedere ca nu stiu un popor de oameni 100% sinceri, care nu zic una si gandesc alta...

Revenind la bunul simt, e clar ca educatia determina nivelul de bun simt al unei tari. Educatia determina nivelul de ordine dintr-o tara, nivelul sanatatii populatiei, educatia sta la baza unei societati. Japonezii au inteles asta. Noi suntem departe... Scoala nu mai face nici macar alfabetizare pentru unii, educatie nici atat. Daca ne asteptam ca parintii sa faca asta, putem astepta mult si bine. Nu numai cei sapte ani de acasa conteaza, urmatorii sapte sunt macar la fel de importanti.

From Chestii

From Chestii

Aici, pana la unversitate copiii sunt obligati sa poarte uniforma la scoala, nu au voie pana la liceu nici macar fetele sa poarte cercei. Cand profesorul spune ceva, studentul imediat se conformeaza, pentru ca fiecare isi stie locul si nu numai la scoala ci in general in societate. Cu ce sa compar, cu atitudinea studentilor prinsi la copiat care prinsi fiind mai faceau si scandal?

Sa va mai zic de respectul fata de natura?! Fiecare coltisor e ingrijit, n-am vazut distrugandu-se nimic. Chiar ma gandeam: stau in apropierea unui lac, Sanaru, care cica ar fi cel mai mizerabil al lor. Si se chinuie oamenii astia cum sa-l faca mai curat, bani pe la universitati, studii, treburi. Si totusi in lacul asta „mizerabil” sunt pesti, broscute testoase, clar si alte forme de viata, plus ca nu arata ca de exemplu Bicazul dupa ploile de anul trecut cu peturi si gunoaie.

Si strazile sunt curate desi nu exista cosuri de gunoi din 50 in 50 de metri. Nu se leaga nimeni de tine, nu te fluiera nimeni si nici nu te injura, ca sa nu mai spun cat de amabili sunt toti cand vine vorba de servicii. Toti se respecta intre ei pentru ca asa sunt invatati de mici.

Nici nu vreau sa ma gandesc cat de departe suntem. Oricum orice initiativa legata de cresterea nivelului de bun simt e laudabila si de incurajat. Astept si efectele.