De data asta trebuie sa ma credeti pe cuvant pentru ca nu am poze prea multe sa imi confirme spusele. M-am trezit fara acumulatori la camera... fara acumulatori incarcati. Noroc cu Nina. Dar pot sa va povestesc cum se distreaza japonezii.
Weekendul care a trecut am fost intr-o excursie organizata de firma Shinba Iron Works Co. , producatoare de tevi de esapament si alte chestii pentru motociclete. Scopul era socializarea angajatilor de la firma respectiva cu strainii de la universitatea noastra.
In afara de domnul Shinba, patronul, si familia lui, angajatii prezenti erau toti tineri sub treizeci si ceva de ani. Locul in care am fost e un complex de agrement situat la vreo ora cu masina de Hamamatsu, aproape de orasul in care am vazut nuferi si papagali, Kakegawa.
Cateva poze puteti vedea aici. Zona in care se afla complexul e o zona de padure. Atractiile sunt multiple: terenuri de golf, mini golf, traseu de carturi, tir cu arcul si cu pusca, piste de role, terenuri de fotbal, softball, sali de sport, piscine, locuri amenajate pentru treasure haunting si sunt convinsa ca lista continua. Hotelul este extrem de elegant, printre altele gazduieste si nunti ca mai toate hotelurile mai fitoase de aici.
Dar sa incep cu inceputul. Am pornit de dimineata spre aceasta locatie in doua autobuze, cred ca eram cel putin cincizeci de straini, adulti si copii de la univesitate. Dupa vreo ora am ajuns la Tsumagoi la complexul de care va ziceam. Ca sa intram ne-a fost verificata rezervarea. Se pare ca nu intra chiar cine vrea. Autobuzul ne-a lasat intr-o parcare de unde am urcat spre o sala de sport mare. M-a surpsins pe drum un indicator pe care era clar (ca avea si poze ;) ) interzis accesul pentru picnic, accesul cu cortul si ... tatuaje. Japonia se pare ca e o tara in care nu poti sa iti afisezi in anumite locuri publice tatuajele, daca le ai.
In sala de sport, semi-deschisa, ne-am intalnit cu cei de la firma sponsor si ne-am impartit in trei echipe. Au urmat cateva jocuri simpatice, la cateva echipa mea a pierdut din cauza unor chinezi care se miscau in reluare, dar la urmatoarele am reusit sa iesim in avantaj. Asa ca in final n-am fost ultimii dar nici pe primul loc n-am fost! Am luat locul al doilea din trei echipe. Ne-am distrat oricum si m-am ales si cu niste vanatai de la tras franghia.Da' la franghie am fost cei mai buni!
A urmat masa (si bandaj cu gheata) intr-o sala a hotelului de care va ziceam. Gustoase toate si-am avut noroc si de comeseni, Mirunica cu ai ei, plus cei mai veseli si simpatici japonezi din sala, fuseseram si in aceeasi echipa mai devreme.
Dupa cateva discursuri din care oricum n-am inteles nimic, s-a lasat cu karaoke. Ditamai caramida de cartoi de unde puteai alege melodii... si mai era una pentru cantece in engleza, cat doua dex-uri fiecare. Ne-am dat si noi in spectacol cu „dragostea din tei” desi in afara de refren habar n-aveam versurile ca nu ma pasioneaza cantecul asta si in japoneza era prea complicat de citit. Mai cu improvizatii mai cu „iahi, iaho, iahu” n-a fost chiar asa rau pana la urma si am mai primit si aplauze.
N-am cantat asa infocat ca japonezii care au urmat dar ce sa zic, pentru incepatori merge!
S-a terminat si masa si karaoke-le si-am plecat grupuri grupulete spre alte activitati sportive. Alegerile erau: treasure hunting, adica umblat cu detectorul de metale prin padure care mi s-a parut plictisitor, mini golf, inotat la piscina si tir cu arcul. Primele trei pe motiv de ploaie s-au transformat in ping-pong, eu am avut noroc ca alesesem tir cu arcul, alt lucru pe care nu-l mai facusem niciodata si l-am descoperit aici.
Dupa un scurt training din care n-am inteles nimic ca era in japoneza am ajuns si la partea practica. Ce sa zic, pare mai usor decat e. In primele doua ture sagetile au cam zburat peste tinta sau au ajuns pe tintele vecinilor. Apoi am inceput sa ma prind si eu care e smecheria. Intr-un final m-am ales cu un scor bun pentru un incepator, dar si vanataile de rigoare pe bratul stang... Asta e, pentru toate lucrurile mai trebuie si cate un sacrificiu!
Cam asta a fost weekend-ul meu, interesant pentru ca am vazut ca exista pe lumea asta si locuri in care poti sa te distrezi, poti sa faci o groaza de lucruri. Pana la urma eu zic ca in asta sta si libertatea unui om: in a putea face ce isi doreste dar si a avea mijloacele corespunzatoare. De asta imi place Japonia!
PS O sa va zic alta data ce nu-mi place aici.
O sa mai adaug poze pe masura ce fac rost de ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu