vineri, 12 martie 2010

Musafirul number one - din culisele intalnirii cu domnul presedinte

De mai bine de o saptamana tot primesc linkuri si articole de la prietenii din tara anuntandu-ma ca presedintele Romaniei vine in vizita in Japonia. Stiam, doar de prin februarie. Cei de la ambasada Romaniei din Tokyo au invitat cam vreo douazeci de romani la receptia organizata de dl presedinte cu ocazia vizitei. Printr-o intamplare am aflat de musafirul special, si pentu ca nu puteam rata asa o ocazie, m-am autoinvitat. Pentru a fi mai convingatoare am atasat mailului si-un cv si se pare ca a functionat! Cei de la ambasada nu stiau de existenta mea aici cum sunt convinsa ca n-au idee cati romani sunt si pe unde in Japonia, atata timp cat n-am avut nevoie de nici un act sau serviciu oferit de ambasada...  


Si-a venit si ziua de astazi si intalnirea dlui presedinte cu romanii de-aici. Faptul ca ma aflu intr-o tara extrem de sigura s-a vazut cand am ajuns. Nu e prima data cand intru intr-o ambasada, insa aici am ramas extrem de surprinsa pentru ca nu m-a intrebat nimeni nimic, nu tu scanat de genti si alte masuri dintr-astea, nici macar privirea iscoditoare a gardianului de la intrare... A fost ca si cum m-as fi plimbat prin parc. Am mai cunoscut cativa romani care sunt de ani buni aici si mi-a facut placere sa stau de vorba cu ei.


Rand pe rand au aparut invitati , nu doar romani stabiliti in Japonia, apoi delegatia si, evident, musafirul number one! Nu stiu ce sofer o fi avut, ma indoiesc totusi ca japonez avand in vedere aparitia cu scrasnit de roti! Pana sa inceapa partea oficiala, domnul presedinte a schimbat cateva vorbe cu cei din jur, nu prea multe pentru ca imediat s-a creat o sedinta foto adhoc. Momentul a fost scurt pentru ca intre timp aparusera printul si printesa Japoniei.



Partea cu discursurile o gasiti pe site-ul presidentiei. N-am fost extrem de atenta la ce au vorbit, insa din schimbul de formalitati a fost evidenta diferenta dintre cei doi ca oameni, siguranta, spontenaitatea  si puterea cu care presedintele nostru rostea cele cateva cuvinte, cumpatarea si oarecum timiditatea afisate de printului Japoniei. 




Partea mai putin oficiala a discutiei dintre cei doi oficiali mi-a oferit ocazia sa fac cunostinta si sa discut cu cei care l-au insotit pe domnul presedinte in aceasta vizita. Prima persoana care a venit sa se prezinte si sa ma intrebe despre viata de aici s-a dovedit a fi domnul Teodor Baconschi, ministrul de externe. Daca nu se prezenta, habar n-aveam... Faptul ca nu prea citesc ziare nationale si nu ma uit la posturi tv din Romania s-a vazut din start. Discutia a fost extrem de placuta, domnul ministru fiind o persoana deosebit simpatica si interesanta. 


Cu domnul presedinte nu a prea apucat nimeni sa vorbesca pentru ca o data revenit intre invitati, intalnirea s-a retransformat in sedinta foto. Desi imi imaginez ca era suficient de obosit dupa lungul drum, schimbarea de fus orar si programul super incarcat, domnul Basescu a raspuns pozitiv si cu zambetul pe buze tuturor. 






In timp ce o mica gloata tabarase pe dumnealui, am avut ocazia sa discut si cu domna Basescu si cu alti membrii ai delegatiei oficiale. I-am inteles perfect pentru parerea pe care si-au facut-o in cateva zile despre Japonia si japonezi, despre aglomeratia si nebunia din Tokyo... E o alta lume aici in care, spre uimirea multora, eu ma simt foarte bine. Nu e o viata perfecta, e doar diferita, asa ca am savurat la maxim conversatia avuta cu cativa membrii ai delegatiei, asa cum ma bucur de fiecare data de prezenta romanilor.  


La fel de savurate au fost si sarmalele!



Pe cat de placuta a fost receptia, pe-atat de repede s-a si incheiat. Asistand atat la momentul oficial cat si la partea neoficiala a receptiei si vazand atitudinea si reactiile japonezilor, pot spune ca a facut o impresie foarte buna. Sunt si mai convinsa ca avem un presedinte puternic si simpatic, cu o prezenta placuta si impresionanta.
 

9 comentarii:

  1. OOOffff.... Daca stiam ca te vezi cu dom' Basescu te rugam sa-mi pui si mie o vorba buna... Vreau sa candidez la parlamentare in viitorul mandat ca sa-mi schimbe si mie primaria becul de iluminat stradal din fata portii =))

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe langa tine, Base pare un bonsai... :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Daca tot asa puternic si hazos, nu-l puteati pastra acolo......

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce s-ar fi facut atunci unii de-acasa fara flacara violet!

    RăspundețiȘtergere
  5. asta este una din postarile care mi-au placut tare mult si mi-a confirmat inca o data cat de convingatoare poti fi cand iti doresti ceva. Ai avut ocazia sa faci fotografii cu domnul presedinte fara sa te bati cu altii asa cum s-a intamplat la iasi atunci cand a venit de ziua unirii.
    felicitari pentru intalnirea de gradul I de care ai avut parte.
    laly

    RăspundețiȘtergere
  6. Stii ca atunci cand imi fixez un tel nu ma prea poate opri nimic! Si n-a fost doar pentru poze ;)

    RăspundețiȘtergere
  7. Minunat te prind si incaltarile

    RăspundețiȘtergere