E tarziu si totusi prea devreme pentru somn. Balconul si aerul curat m-au imbiat din nou sa iau o gura de oxigen. Pana sa apuc sa inspir, imi apare in coltul ochiului luna. Aseara era deasupra geamului, azi e undeva in zare, deasupra oceanului. Si realizez ca a trecut cam mult de cand ma opream sa respir putina liniste si sa pretind ca timpul s-a oprit pentru o secunda. Cam o saptamana… Superba luna, desi stalpul care se intrepune intre noi o cam ascunde de obiectivul camerei. Apuc sa ma gandesc ca imi e dor sa aud oceanul. Trebuie remediat dorul asta. Cat de curand.
Haha, si eu faceam poze de pe balcon cand ploua, cand rasarea soarele, cand rasarea luna, cand...Mi se pare ca pana si atentia la natura mi s-a tocit de cand am plecat din Japonia, acolo am descoperit eu ca nu e ridicol sa te extaziezi in fata unei gradini frumoase sau a...lunii :) Ultima poza parca ar fi o varianta inversa de steag al Japoniei :) Frumos!
RăspundețiȘtergereMersi :)) Daca n-ar fi stalpii astia si toate cablurile... Era asa frumoasa luna, pacat ca pana am adus camera, pana am facut poza... plus ca obiectivul nu e chiar potrivit, dar momentul a fost placut. E bine asa, din cand in cand, sa nu ma mai gandesc la deadlineu-rile cotidiene.
RăspundețiȘtergereFrumoasa luna asta rosie, japoneza!
RăspundețiȘtergere(Te astept la vara sa bem vinul ala rosu! :D )
:D am vazut ca nu-s singura ce face poze sin balcon! Cat despre vin, cu mare placere, dar nu vara asta... :( kenzanele vin insa ;)am 4 mici si caut si mai mari!
RăspundețiȘtergereFoarte frumoase pozele! 8->
RăspundețiȘtergereSi noi o admiram aproape in fiecare seara si chiar e frumoasa.
RăspundețiȘtergereO zi frumoasa! ;)
Este! Stiu ca Cristi are macar o poza super cu luna, nu ca stifturile mele:P:)))
RăspundețiȘtergereO zi frumoasa si voua!
Frumoasă luna :). Şi eu simt că oraşul mă izolează uneori de lucrurile frumoase...
RăspundețiȘtergereAto kouki shuukan genjuu! (Un final de săptămână liniştit).
Multumesc, la fel!
RăspundețiȘtergereHm, pe mine nu ma izoleaza neaparat orasul, doar ca in goana cotidiana uit mai des decat alta data sa ma opresc in dreptul unei frunze, unei flori, sa savurez un apus, fie si de la geamul biroului!