luni, 15 august 2011

Multumesc!

Am terminat, intr-un final, partea asta sf a vietii mele numita dublu doctorat. S-a dus greul si cele doua teze, si o data cu ele angajamentul meu ca o sa le finalizez. Si se pare ca sunt prima care a alocat energia si efortul sa le termine pe amandoua din cei pana acum déjà trei absolventi, masculi binenteles, care m-au precedat in acest program. Trei Doamne si toti trei s-au multumit cu un singur titlu, cel japonez. Pentru mine sincer nu conteaza mult ca o sa am doua, conteaza insa ca mi-am respectat obligatia nescrisa de a concepe doua teze diferinte, de a le sustine in fata a doua comisii diferite si de a obtine doua titluri de doctor. Sincer nu ma incanta titlurile, nici separat, nici impreuna, cat ma incanta faptul ca am putut sa ma tin de cuvant si sa-mi onorez nescrisa « obligatie » fata de cele doua universitati de a duce la bun sfarsit treaba pe ambele planuri.

Din punctul meu de vedere au mai ramas doar formalitatile. Prezentarea finala in tara, plus, sa nu neglijam, cele doua petreceri pe care nu numai ca le merit, dar si le astept cu cea mai mare placere alaturi de prieteni.
 Cei care ma cunosc cu adevarat stiu ca nici zece doctorate n-or sa ma schimbe, ca voi fi aceeasi bucovineanca, asa cum m-a crescut bunica mea, modesta si uneori prea sensibila si increzatoare in cei din jur, chiar si in cei care ma astept sa ma dezamageasca… Trecand peste asta, mi-as fi dorit din suflet sa-i pot arata mamei, asa cum ii ziceam bunicii mele, o ploaie de petale de cires japoneze,  care stiu ca i-ar fi placut nespus… Promit sa ma bucur de toate primaverile mele aici in Japonia, de toate ploile de petale albe de cires, de toate florile minunate si de tot ce are mai bun sa-mi ofere tara soarelui rasare in urmatoarea perioada cat voi mai fi pe aici. Va multumesc din suflet tuturor care pe parcursul celor trei ani ati fost intr-un fel sau altul alaturi de mine !




7 comentarii:

  1. Inca o data, felicitari, Ami! Ce bine e sa vezi ca mai exista oameni care isi respecta cuvantul. Asta ne mai da sperante, noua, celor mai in varsta, care ne intrebam ce va fi dupa noi, nu din orgoliu ci pentru ca vedem, zi de zi, ce se intampla in jurul mostru...Iti doresc o viata buna, Ami!

    Fotografia si peisajul sunt minunate.

    RăspundețiȘtergere
  2. Te felicit sincer pentru toata determinarea cu care ai muncit pentru aceste diplome! Nu e deloc putin ceea ce ai facut...

    Sunt o cititoare "fidela" a posturilor tale, care ma fac mereu sa visez la frumusetea Japoniei, asa cum deocamdata doar in filme si imagini am vazut-o...

    Astept cu nerabdare noi povesti si noi fotografii de acolo... si iti doresc numai bine in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitări, bucovineancă faină şi de toată isprava! :* :*

    RăspundețiȘtergere
  4. Felicitari! Esti tare. Ma bucur pentru tine.

    RăspundețiȘtergere
  5. Multumesc tuturor pentru felicitari! :*

    Promit sa vin cu lucruri si mai interesante despre Japonia si evident cu poze!

    RăspundețiȘtergere
  6. Felicitari Ami! Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  7. Bravo! Au fost ani de munca, de renuntari, dar si de mari satisfactii... Sunt madra ca-s bucovineanca... alaturi de tine ;)
    Iti doresc sa fii sanatoasa si sa ai o viata minunata in continuare!

    RăspundețiȘtergere